aprilie 2007


O mare problema a tuturor persoanelor in preajma unei aniversari sau a unei zile onomastice: Ce iau cadou? Si de aici apar numeroase probleme, dileme si contradictii, unele foarte mari cand persoana este necunoscuta. Nu stii ce anume ii place, ce miros de parfum, ce stil verstimentar, e romantica, citeste?! In cazul unui barbat este si mai dificil…poti spune ca ai scapat cu o sticla de bautura, dar deja a devenit un cadou monoton si neinspirat.

De ce m-am apucat sa scriu despre aceasta problema? De curand un amic mi-a trimis un link al unui magazin online de cadouri haioase si trebuie sa recunosc ca am ramas impresionata de cat de creative pot fi multe dintre acestea si in acelasi timp nemaipomenit de amuzante.

Asa ca m-am gandit ca ar fi fain sa ofer aceasta solutie tuturor celor care sunt (ca si mine de multe ori) intr-un mare impas atunci cand trebuie sa aleaga un cadou, care, daca se poate, sa si atraga atentia. Iar solutia pe care v-o propun sigur va implini toate aceste conditii.

Asadar, nu mai aveti probleme, doar zambete!

Si anul acesta Organizatiile non-guvernamentale au initiat campania 2%. Asta inseamna ca fiecare angajat sa completeze un formular (230) prin care isi da acordul ca 2% din impozitul anual de 16 % care i se ia pentru salariu sa fie redirectionati catre o astfel de organizatie. Trebuie sa aveti incredere, pentru ca intr-adevar este o campanie cat se poate de legala, iar banii dumneavoastra sau mai bine spus, de acum ai statului, vor ajunge cu siguranta in locuri unde este intr-adevar nevoie de ei.

Eu am ales sa fac parte dintr-o astfel de organizatie, World Vision si anul acesta, ca de altfel in fiecare an din 1990 incoace, banii sunt stransi pentru ajutorarea copiilor nevoiasi. Sunt initiate campanii pentru a-i ajuta pe copiii institutionalizati, bolnavi de HIV, copii ai caror parinti nu au bani sa-i dea la scoala ori sa-si continue studiile la un nivel superior(liceu), carora li se ofera o bursa de studiu prin care le sunt asigurate cazarea, masa si cele necesare pentru scoala. Acesta este scopul World Vision anul acesta: cat mai multi copii de la sate (si nu numai) sa-si continue studiile.

Sfatul meu este sa fiti cat mai deschisi la astfel de initiative, mai ales cand nu trebuie sa dati bani din buzunar.

Sa fim mai buni si mai darnici!

Paste fericit!

Ca ciupercile dupa ploaie. Asa apar si la noi publicatiile de scandal, gen paparazzi. De parca „Ciao!” nu era suficienta pentru a spiona „vedetele” autohtone, ne-am trezit peste noapte cu o revista de gen, de data asta importata, Q Magazine (by Floriana Juncan).

Legat de aceasta revista nu ma voi lega atat de tematica ei, cat de partea de publicitate. Din cate inteleg se vrea a fi o revista de temut, care scoate la lumina secretele persoanelor importante. Insa cum poti sa-ti impui un asemenea statut printr-o campanie publicitara jalnica. Am reusit sa vad atat print-urile cat si spotul video, cel din urma pe net. Sloganul suna asa: „O revista pe care o iubesti (sau de care te temi)”. Din start iti suna a revista serioasa, care intr-adevar e de temut. Dar cum poate o revista sa fie de temut daca sloganul este scris cu fontul Comic Sans MS. Plus ca imaginea nu inspira absolut deloc mesajul, pe care de altfel ar fi trebuit sa-l completeze. O doamna imbracata intr-un trenci rosu tine in mana un Q imens. Eu cel putin pana sa citesc sloganul am crezut ca este o revista de moda, chiar si dupa aceea m-am gandit ca totusi are o astfel de tematica, pana am cautat informatii pe internet, de unde am aflat doar ca este o revista de scandal, care „stie totul despre tine”.

In aceasta situatie imi retrag cuvintele cum ca spoturile la Adria ar fi cele mai penibile care s-ar putea face. Imi dau seama ca acolo chiar s-a muncit, adica doar replicile sunt idioate, in schimb au stiut exact carui public se adreseaza si cum sa-l atraga intr-un mod cunoscut si propriu lui. Insa atat spotul, cat si print-urile pentru Q Magazine arata de parca ar fi facute de niste copii de scoala generala.

Si daca romanii sunt in continuare extrem de curiosi pentru a afla care este viata intima si secreta a „vedetelor” noastre, dar si de cate minunatii sunt capabili romanii au posibilitatea de a se informa din alte doua reviste de profil: Click! si, mai nou CANCAN. Daca pentru Click! avem un spot destul de amuzant in care ni se prezinte povestea a 6 tineri beti care s-au gandit sa se dea intr-un carusel, dar nu si-au dat seama ca nu-l vor mai putea opri si astfel s-au invartit 8 ore incontinuu, pentru CANCAN ne sunt varate, cica sub o forma amuzanta, aceleasi povesti de care s-a saturat tot romanul si care chiar nu-l mai amuza, si anume: mult preacasatoritii soti Prigoana si aberatiile „principelui” Becali.

Daca intr-adevar astea sunt dorintele si cerintele romanilor atunci sa le uram viata lunga acestor publicatii, insa nu stiu cat de atractiv este acest gen de divertisment, daca-l putem numi asa.